BIROU DE MEDIATOR - ILDIKO DOSA

Conflictele de muncă supuse medierii privesc în general

• aspecte legate de continuarea/încetarea/derularea unui contract individual de muncă.

• contractele colective de muncă.

• conflictele de la locul de muncă care apar între colegi sau departamente.

Modificările intervenite în contractul individual de muncă prin acord se pot referi la oricare dintre următoarele elemente: durata contractului; locul muncii; felul muncii; condiţiile de muncă; salariul; timpul de muncă şi timpul de odihnă.

Pe lângă conflictele dintre angajat şi angajator, conflictele care apar între angajaţii (departamentele) unei societăţi comerciale/companii/instituţii cauzează de asemenea pierderi importante. Conflictele între colegi sunt neglijate şi rămân cel mai adesea nesoluţionate o perioada îndelungată de timp, ceea ce generează un climat de muncă tensionat şi neproductiv, sabotaje, stres, inactivitate şi pierderi financiare însemnate.

În afară acestor aspecte care ţin de drepturile individuale ale unui angajat, mediatorul poate ajută la realizarea acordurilor dintre sindicate şi patronate cu privire la drepturile colective, la nivel de organizaţie.

Medierea coflictelor de muncă poate interveni

•  în faza extraprocesuala (înaintea declanşării unui proces în faţă instanţelor de judecată)

• în etapă procesuală (după ce s-au formulat cereri de chemare în judecată, apeluri sau recursuri).

 

     1.  Medierea în etapă extraprocesuala:

• în situaţia în care se finalizează prin ajungerea la o înţelegere comună, această este practic o convenţie care are putere de lege între părţi.

• înţelegerea exprimată printr-un acord scris poate fi autentificată la notar, iar în măsură în care conţine o creanţă certă, lichidă şi exigibilă acest acord autentificat constituie titlu executoriu.

• clauzele acordului de mediere se pot insera şi într-un act adiţional la contractul încheiat între părţi şi asupra căruia există diferende.

• în situaţia în care acordul nu a fost autentificat, dar ulterior semnării acordului acesta nu a fost respectat de către una dintre părţi, iar cealaltă parte înţelege să se folosească de acord în instanţa, acordul recunoscut de către cealaltă parte, în faţă instanţei, are aceeaşi forţă probantă că şi acordul autentificat de către notar, şi prin încuviinţarea pronunţată de către instanţa de judecată, devine, de asemenea, titlu executoriu. În situaţia în care o parte neagă realitatea acordului de mediere această va trebui să facă şi dovadă faptului că este un fals pentru a putea fi respins că proba de către instant de judecată

​

     2.  Medierea în etapă procesuală:

• priveşte acele situaţii în care litigiul a fost deja înaintat spre judecată instanţelor.

• poate interveni oricând în cursul judecăţii, conform principiului disponibilităţii părţilor cu privire la cererile lor în faţă instanţei de judecată.

• dacă părţile se înfăţişează la ziua fixată pentru judecată, cererea pentru darea hotărârii va putea fi primită, chiar de către un singur judecător, urmând că hotărârea care consfinţeşte acordul/întelegera lor să fie dată în şedinţa.

• dacă părţile se înfăţişează într-o altă zi, instanţa va putea da hotărârea în camera de consiliu.

• pentru încercarea de soluţionare a litigiilor comerciale prin mediere, părţile pot solicită instanţelor de judecată acordarea unui termen de suspendare a judecăţii pentru o perioada de 3 luni.

​

Atât în etapă extra procesuală cât şi în etapă procesuală, pe tot parcursul procedurii de mediere, termenele de prescripţie se suspendă în limitele legale.

Suspendarea termenului de prescripţie începe să curgă de la dată semnării contractului de mediere, şi operează indiferent dacă medierea s-a finalizat cu un acord sau nu.