Istoria medierii partea I

Există referiri și dovezi istorice de utilizare a medierii ca mijloc de soluționare a litigiilor și a evitarii conflictelor, care datează de secole, în aproape fiecare țară și cultură.

Literatura de mediere științifică a existat încă din 1680, când Johann Wolfgang Textor descris esenta standardului de mediere internaționala a clericilor crestini.

Medierea a fost folosita ca o metodă de soluționare a litigiilor într-o varietate de culturi diferite de peste 3.000 de ani. Mergand pe firul istoriei, intalnim radacinile acestei practici devenite in unele zone o cultură a înțelegerii, care se poate traduce intr-un status de război și de pace.

Facand o calatorie in istorie si cultura vom găsi referințe istorice la utilizarea de mediatori în parcticile comerciale din Fenicia și Babilon.

În Grecia antică mediatori non-maritali au fost menționati ca "proxenetas", în timp ce în Roma antica mediatorii au fost menționati, alternativ, ca "internuncius", "medii", "mijlocitori", "philantropus" și "conciliatori", pentru a numi doar puțini.

In dreptul roman 530-533 din timpul lui Iustinian romanii numesc mediatorii: mijlocitori, philantropus, interpolator, conciliator, interlocutor, Interpres, și in cele din urma mediator.

Biblic: Paul a indicat Corintenilor să numească oameni din propria lor comunitate, în scopul de soluționare a litigiilor, mai degrabă decât prezentarea litigiilor în instanța de judecată spre rezoluție. I Corinthinans 6:1-4

urmeaza

#mediereainistorie