Ce este acordul de mediere

Scopul medierii este acela ca părţile implicate în conflict să găsească soluţiile viabile, mulţumitoare pentru toate părţile, o soluţie de win-win în urmă discuţiilor comune sau separate cu mediatorul.

Acordul de mediere reprezintă finalitatea procesului de mediere, este un contract consensual şi obligă părţile reciproc la respectarea lui producând efecte juridice încă din momentul încheierii lui. Executarea sa este obligatorie, acordul are putere de lege între părţi (art.1270 NCPC) atâta timp cât îndeplineşte condiţiile de formă şi de fond în materia contractelor.

La încheierea unui acord de mediere părţile trebuie să ţină cont de imperativitatea legii civile în ceea ce priveşte buna credinţă din materia contractelor. Astfel conform art.1170 NCPC părţile trebuie să actioneze cu bună credinţă atât la negocierea şi încheierea contractului (acord de mediere) cât şi pe timpul executării sale.

Nu este necesară autentificarea notarială sau încuviinţarea judecătorească pentru ca acordul de mediere să producă efecte juridice.

Solutiile găsite şi agreate de părţi constituie conţinutul unui acord de mediere, care este un contract bilateral între părţi, cu putere de înscris sub semnătură privată cu toate clauzele înţelegerii, a da sau a nu da, a face sau a nu face, în sens juridic.

Acordul de mediere stabileşte în mod concret şi fără echivoc drepturile şi obligaţiile asumate de părţi. El trebuie să conţină exact înţelegerea părţilor şi modul în care aceştia îşi vor duce la îndeplinire obligaţiile asumate.

Acordul de mediere poate fi redactat pentru o înţelegere totală, reprezentând înţelegerea părţilor asupra tuturor problemelor supuse medierii, sau poate să conţină o înţelegere parţială, numai asupra soluţiilor agreate la unele dintre problemele conflictului.

În ambele cazuri ca şi în orice moment al procesului de mediere primează voinţa părţilor, nici una din părţi neputînd fi obligată să agreeze o soluţie impusă de cealaltă parte, persoană care asista la procesul de mediere sau mediator.

Părţile decid dacă acordul de mediere se redactează de către meditor sau nu se redactează, ramânînd un contract verbal. Sunt şi situaţii în care părţile nu doresc consfinţirea înţelegerii printr-un acord, înţelegerea ramânînd la nivel de “strângere de mâna”

În cazul în care se redactează, acordul de mediere poate rămâne un înscris sub semnătură privată sau poate fi autentificat de notarul public sau încuviinţat de instanţa de judecată.

Dacă însă medierea a survenit în timpul unui proces pe rol, într-un conflict dedus judecăţii, acordul de mediere se prezintă instanţei care-l încuviinţează, încheindu-se în acest fel procesul juridic.

Prezentarea acordului de mediere notarului spre autentificare ori instanţei spre încuviinţare este o obligaţie a părţilor, sub sancţiunea nulităţii absolute în cazul în care acordul face obiectul unui transfer de drepturi de proprietate asupra bunurilor imobile ori alte drepturi reale, şi cauze (partaje) succesorale.

În toate celelalte cazuri, prezentarea acordului spre autentificare ori încuviinţare nu este obligatorie, ci este o opţiune a părţilor.

Însă odată autentificat de notar sau încuviinţat de instanţa de judecată, acordul de mediere are putere de titlu executoriu.

Acordul de mediere obligă părţile semnatare să respecte şi să ducă la îndeplinire obligatiie asumate, chiar dacă nu este autentificat notarial sau încuviinţat de instanţa de judecată, nerespectarea clauzelor acordului de mediere atrăgând răspunderea contractuală. Partea care se consideră vătămată poate cere daune interese în condiţiile dreptului comun.

Acordul de mediere este un contract special prin prisma faptului că intervine în cadrul şi în urma unei proceduri speciale - procedura medierii - are o denumire specifică şi este reglementat prin lege specială Legea Medierii.

#acorduldemediere